Ikiyaga cya Victoriya

Kubijyanye na Wikipedia

Ikiyaga cya Victoriya ni kimwe mu biyaga bigaze afurika . ifite ubuso bungana na kilometero care na 59,947[1] , [2] Ukurikije ingano, ikiyaga cya Victoriya nicyo kiyaga cya cyenda kinini ku isi ku mugabane wa Afurika, kirimo abagera ku kilometero 2,424 amazi. [3] Ikiyaga cya Victoriya gifite umuyaga udakabije muri Afurika. Ikiyaga gifite ubujyakuzimu bwa metero 40 m n'uburebure ntarengwa bwa metero 80 kugeza metero 84 . [3] [4] [5] Agace kayo kageraho abantu gafite kilometero 169,858. Ikiyaga gifite inkombe za kilometero 7,142  hamwe nibirwa bigize 3,7% byuburebure.

Ikiyaga cya Victoriya

Agace kicyi kiyaga kagabanijwemo ibihugu bitatu: Kenya ifata 6 ku ijana na kilometero 4,100, Uganda 45 ku ijana na kilometero 31,000, na Tanzaniya 49 ku ijana na kilometero 33,700. [6]

Rufite amazina menshi yi ndimi zaho mukarere nka Dholuo mu Luganda; mu Kinyarwanda Ukerewe; [ [7] [8] Ikiyaga kibamo amoko menshi y’amafi ataba ahandi, nka cichilide . Amafi atera amagi, nka Nili perichi, yatumye amoko menshi y’icyorezo azimira .

Ubumenyi bwa geologiya[hindura | hindura inkomoko]

Hydrology na limnology[hindura | hindura inkomoko]

Ikiyaga cya Victoriya cyakira 80 ku ijana by'amazi kubera imvura ihangwa. Ikigereranyo cyo guhumeka ku kiyaga kiri hagati ya 2.0 and 2.2 metero ku mwaka, hafi kabiri imvura igwa ahantu hi migezi . [9] Ikiyaga cya Victoriya cyakira amazi yacyo hiyongereyeho imigezi, ninzuzi nyinshi. Umugezi wa Kagera ni uruzi runini rutemba muri iki kiyaga, rufite umunwa ku nkombe y'iburengerazuba bw'ikiyaga. Ikiyaga cya Victoriya gitwarwa gusa n'umugezi wa Nili hafi ya Jinja, muri Uganda, ku nkombe y'amajyaruguru y'ikiyaga. Mu murenge wa Kenya, inzuzi nini zikomeye ni Siyo, Nzoyiya, Yala, Nyando, Sondu Miriyu, Mogusi, na Migori .

Kwiyuhagira[hindura | hindura inkomoko]

Inyamanswa kavukire[hindura | hindura inkomoko]

Inyamaswa z’inyamabere[hindura | hindura inkomoko]

Bitandukanye nizindi cichlide yikiyaga cya Victoria, Haplochromis nyererei ikomeje kuba rusange. Ugereranije nandi moko menshi ya cichlide, amaso yayo yunvikana cyane cyane kumucyo, cyane cyane umutuku, utagerwaho cyane no kugabanuka kwamazi meza yatewe na eutrophasiya kuruta amabara maremare yumuraba [10]

Reba kandi[hindura | hindura inkomoko]

 

Reba[hindura | hindura inkomoko]

  1. Saundry, Peter. "Lake Victoria".
  2. "Lake Victoria". Encyclopædia Britannica.
  3. 3.0 3.1 Cite error: Invalid <ref> tag; no text was provided for refs named auto3
  4. Cite error: Invalid <ref> tag; no text was provided for refs named auto4
  5. United Nations, Development and Harmonisation of Environmental Laws Volume 1: Report on the Legal and Institutional Issues in the Lake Victoria Basin, United Nations, 1999, page 17
  6. J. Prado, R.J. Beare, J. Siwo Mbuga & L.E. Oluka, 1991.
  7. "The Victoria. The Land, the Races and their Customs, with Specimens of Some of the Dialects". World Digital Library. 1899. Archived from the original on 29 May 2016. Retrieved 18 February 2013.
  8. "Lake Ukerewe". nTZ: An Information Resource for Northern Tanzania. David Marsh. Retrieved 17 October 2020.
  9. . pp. 207–29. {{cite book}}: Missing or empty |title= (help)
  10. : 233–41. {{cite journal}}: Cite journal requires |journal= (help); Missing or empty |title= (help)