Akanyaru River

Kubijyanye na Wikipedia

Umugezi wa Akanyaru ni uruzi runini rw'umugezi wa Nyabarongo . Irazamuka mu misozi miremire yo mu burengerazuba bw'u Rwanda n'Uburundi, itemba iburasirazuba hanyuma ikerekeza mu majyaruguru ku mupaka uhuza ibyo bihugu mbere yo kwinjira mu ruzi rwa Nyabarongo. Kurambura hepfo birimo ibishanga byingenzi ariko bidakingiwe, bibangamiwe nibikorwa byabantu.

Akanyaru river

Amasomo[hindura | hindura inkomoko]

Umugezi wa Mugere, amazi akomeye, uzamuka ku butumburuke bwa 2,450 metres (8,040 ft) mu Burundi. Uruzi rufite amasoko agera kuri 2,300 metres (7,500 ft) ubutumburuke mu majyepfo yu Rwanda. Benshi mu mibande yinzuzi ndende zinizwe na papirusi, irimo amashyamba yibishanga. [1] Igice cyo hejuru cyuruzi gifite ubuso bungana na 2,650 square kilometres (1,020 sq mi) . [2] yo hepfo yuruzi ni umukandara wibishanga bihoraho nka 7 kilometres (4.3 mi) ubugari burangirira aho bugera ku ruzi rwa Nyabarongo. Muri iyi 80 kilometres (50 mi) kurambura uruzi rutemba ruva kuri 1,465 metres (4,806 ft) kugeza kuri 1,400 metres (4,600 ft) . Umukandara wo mu gishanga ugaburirwa iburyo n'ibiyaga Cyohoha y'Amajyaruguru na Cyohoha y'Amajyepfo . Uruhande rw'Uburundi rw'umukandara [1] rufite hegitari zigera ku 14,600 hectares (36,000 acres) gihoraho kuri 63 kilometres (39 mi) kurambura uruzi, hamwe nigishanga kigera 6 to 10 kilometres (3.7 to 6.2 mi) hejuru y'ibibaya by'inzuzi. [3]

Ikirere[hindura | hindura inkomoko]

Igice cyo hejuru cyikibaya cyinzuzi gifite impuzandengo yimvura ya 1,200 millimetres (47 in) . [2] cy'imvura igereranijwe buri mwaka mu bishanga ni 800 millimetres (31 in) . [4] cy’u Rwanda kigenwa na Intertropical Convergence Zone, ikora ibihe bibiri by'imvura. Imwe ikomeza hagati ya Nzeri kugeza hagati Ukuboza naho indi kuva muri Werurwe kugeza Gicurasi. Imihindagurikire y’ibihe irashobora kongera ubukana bw’umwuzure n’amapfa. [5] Mu gice cya 1997-98 El Nino igice kinini cy’ibihingwa by’ubuhinzi mu bishanga no mu bishanga byo mu kibaya cy’umugezi wa Nyabarongo na Akanyaru byarasenyutse. [6]

Kuruhande rw'imiyoboro ifunguye ibihingwa nyamukuru ni Pistia stratiote (cabage y'amazi), Leersia hexandra (cutgrass y'amajyepfo) na Oryza barthii, ibyatsi byo mubwoko bw'umuceri. Hafi yinkombe ni ihuriro rya Typha australis, Miscanthidium violaceum, Cladium jamaicense hamwe na papirusi . Cyperus denudatus, Cyperus latifolius na pyramidalis ya Echinochloa nayo iboneka mubice bimwe. Ibindi bice bifite igihagararo cyiza cya papirus. [4] Ishyamba ryigishanga hafi yuruzi ryiganjemo micridha ya Bridelia, Ficus verruculosa, Myrica kandtiana na Phoenix reclinata . Hafi yuruzi amoko asanzwe arimo Acacia polyacantha na Albizia gummifera . [3]

The marshland is an area of great biodiversity, particularly of birdlife.[1] There are records of at least 54 bird species with wetland habitats in the swamp region. These include migrant Malagasy pond heron, pallid harrier and great snipe. Lesser kestrel have been seen. The near-threatened papyrus gonolek is present as is the vulnerable papyrus yellow warbler. The sitatunga, an antelope, is found in the swamps.[2]

Ikibaya ntabwo kirinzwe, kandi igice kinini cyubutaka bwuzuyemo ibihe byigihe gihingwa mubindi bihe byumwaka. Abaturage baho nabo bakora uburobyi muruzi no mubishanga. [3] Ibishanga bigenda bikoreshwa mubuhinzi. Mugihe cyizuba abaturage baho baca kandi batwika ibimera byo mu gishanga, basenya aho batuye. Mu [4] 2005, Umuyobozi wa Butare ushinzwe ubukungu, Charles Karangwa, yavuze ko abaturage bagomba kongera gukoresha igishanga cya Akanyaru mu bihingwa, cyane cyane ibigori. [8] Gashyantare 2011, Minisitiri w’ubutaka n’ibidukikije yabwiye abaturage bo mu Karere ka Gisagara gukoresha neza igishanga cya Akanyaru, hakoreshejwe uburyo bwo guhinga bugezweho. Nk’uko byatangajwe na Minisitiri Kamanzi Urwego rwa Koperative Nil Basin Initiative Framework ntabwo rwabujije ikoreshwa. Ati: "Nta masezerano abuza abaturage bacu gukoresha amazi ... birumvikana ko muburyo bwiza." [9]

Ukuboza 2012, minisiteri y’ibikorwa Remezo n’Umutungo Kamere baganiriye ku buryo bwiza bwo gusuzuma ingano n’ubuziranenge bwimbuto ya Akanyaru. Ibigo bibiri, kimwe byaturutse mu Buhinde ikindi biva muri Turukiya, byagombaga gufata umusaruro w’ibiti. Uruganda rukora amashanyarazi [10] rwagombaga kubakwa n’umushinga w’iterambere rya Turukiya witwa Hakan Mining and Generation Industry and Trade. [11]

Reba[hindura | hindura inkomoko]

Imirongo[hindura | hindura inkomoko]

Inkomoko[hindura | hindura inkomoko]

  1. Water and Wetlands Resources: REMA, p. 11.
  2. Akanyaru wetlands: Birdlife Int.