Umugezi wa Aruwimi

Kubijyanye na Wikipedia
Igishushanyo cy’urugendo rwa ruzamuka Aruwimi, mu gitabo cye, 1890
Inzira zerekanwa n'umurongo w'umukara ukomeye kandi ucagaguye.

Umugezi wa Aruwimi ni uruzi rw'uruzi rwa congo, ruherereye mu majyaruguru no mu burasirazuba bwa congo. [1]

Aruwimi itangira nk'umugezi wa Ituri, uzamuka hafi y'ikiyaga cya Albert, muri savana mu majyaruguru y'uruzi rwa Kibale. Hanyuma ikomeza muri rusange mu majyepfo yuburengerazuba kugeza ihujwe nuruzi rwa Shari rutemba rwa Bunia. Ituri noneho ihindukirira iburengerazuba, inyuze mu ishyamba rya Ituri, ihinduka Aruwimi aho uruzi rwa Nepoko (cyangwa Nepoki) ruhurira na rwo, mu mujyi wa Bomili . Uruzi rukomeza iburengerazuba, ruhuza Kongo i Basoko . Uburebure bwa Aruwimi - Ituri-Nizi ni kilometero 1,287 , hamwe na Ituri ifite 650 , Nizi hafi 257 na Aruwimi hafi 380 . Aruwimi ni 1.5 ubugari aho buhurira na congo.

Reba[hindura | hindura inkomoko]

  1. Stanley, H.M., 1899, Through the Dark Continent, London: G. Newnes, Vol.