Urukingo rwa Tetanusi
Tetanus vaccination is often administered via combination with diphtheria vaccine and others | |
| Vaccine description | |
|---|---|
| Target disease | Tetanus |
| Type | Toxoid |
| Clinical data | |
| WHO AWaRe | Script error: No such module "WDfetch". |
| External links | |
| AHFS/Drugs.com | Monograph |
| MedlinePlus | a682198 |
| Legal | |
| [[Regulation of therapeutic goods |Inyandikorugero:Engvar data]] | |
| Legal status |
|
| Inyandikorugero:Ubl | |
Expression error: Unexpected < operator.Expression error: Unexpected < operator.Expression error: Unexpected < operator.
Urukingo rwa Tetanusi, ruzwi kandi ku izina rya tetanus toxoid ( TT ), ni urukingo rukora rukoreshwa mu gukumira tetanusi.[1] Ikoreshwa ifatanije ninkingo ya diphtheria.[2] Mugihe cyubwana, inshuro eshanu zirasabwa, hamwe na gatandatu yatanzwe mugihe cyubwangavu.[1] Nyuma yinshuro eshatu, hafi ya bose babanje gukingirwa.[1] Ibihugu bimwe bitanga dose esheshatu gusa; mugihe abandi, nka USA, basaba kuzamura buri myaka icumi.[1] Isasu rya booster rishobora gutangwa mugihe cyamasaha 48 yakomeretse kubantu bafite inkingo zitajyanye n'igihe.[3] Ku bantu bafite ibikomere byinshi badakingiwe byuzuye, antitoxine ya tetanusi nayo irashobora gusabwa.[1] Kwemeza ko abagore batwite bagezweho ku bijyanye no gukingira tetanusi muri buri gihe cyo gutwita birashobora gukumira tetanusi y’ababyeyi na babyaye.[1]
Urukingo rufite umutekano cyane, harimo igihe utwite ndetse n'abafite virusi itera SIDA.[1] Umutuku n'ububabare aho batewe inshinge bibaho hagati ya 25% na 85% byabantu.[1] Umuriro, kumva unaniwe, nububabare bwimitsi bworoheje bibaho mubantu batageze ku 10%.[1] Imyitwarire ikabije ya allergique ibaho munsi y'umuntu 100.000.[1]
Inkingo nyinshi zahujwe zirimo urukingo rwa tetanusi, nka DTaP na Tdap, rukubiyemo urukingo rwa diphtheria, tetanusi, na pertussis, na DT na Td, rukubiyemo urukingo rwa diphtheria na tetanusi.[4] DTaP na DT bihabwa abana bari munsi yimyaka irindwi, mugihe Tdap na Td bihabwa abo bafite imyaka irindwi nayirenga.[4] Inyuguti nto d na p bisobanura imbaraga nke zinkingo za diphtheria na pertussis.
Tetanus antiserum yakozwe mu 1890, ingaruka zayo zo kuyirinda zimara ibyumweru bike.[5][6] Urukingo rwa tetanus toxoid rwakozwe mu 1924, rutangira gukoreshwa ku basirikare mu Ntambara ya Kabiri y'Isi Yose.[1][7] Imikoreshereze yacyo yatumye igabanuka rya 95% igabanuka rya tetanusi.[1] Ari kurutonde rwumuryango w'ubuzima ku isi urutonde rw'imiti yingenzi.[8] Igiciro cyinshi mugihugu kiri mu nzira y'amajyambere kiri hagati ya 0.17 na 0,65 USD kuri dose as of 2014[update].[9] Muri Amerika, amasomo y'urukingo rwa tetanusi ari hagati ya 25 na 50 USD.[10][11]
Reba
[Hindura | hindura inkomoko]- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 World Health Organization (February 2017). "Tetanus vaccines: WHO position paper – February 2017". Weekly Epidemiological Record. 92 (6): 53–76. hdl:10665/254583. PMID 28185446.World Health Organization (February 2017). "Tetanus vaccines: WHO position paper – February 2017". Weekly Epidemiological Record. 92 (6): 53–76. hdl:10665/254583. PMID 28185446.
{{cite journal}}: External link in(help); Unknown parameter|lay-url=|lay-url=ignored (help) - ↑ Domachowske, Joseph (2021). "29. Tetanus". In Domachowske, Joseph; Suryadevara, Manika (eds.). Vaccines: A Clinical Overview and Practical Guide (in Icyongereza). Switzerland: Springer. pp. 343–352. ISBN 978-3-030-58416-0. Archived from the original on 2022-01-11. Retrieved 2021-12-31.
- ↑ "Puncture wounds: First aid". Mayo Clinic. Feb 4, 2015. Archived from the original on 8 December 2015. Retrieved 6 December 2015.
- 1 2 Cite error: Invalid
<ref>tag; no text was provided for refs namedCDC2015 - ↑ Gradmann, C.; Simon, J. (2010). Evaluating and Standardizing Therapeutic Agents, 1890-1950. Springer. p. 53. ISBN 9780230285590. Archived from the original on 2021-08-29. Retrieved 2020-05-22.
- ↑ Jones, Bernard R. (2016). Pharmacology for Student and Pupil Nurses and Students in Associated Professions. Elsevier. p. 162. ISBN 9781483141312. Archived from the original on 2021-08-29. Retrieved 2020-05-22.
- ↑ Macera, Caroline (2012). Introduction to Epidemiology: Distribution and Determinants of Disease. Nelson Education. p. 251. ISBN 9781285687148. Archived from the original on 2016-03-05.
- ↑ World Health Organization (2019). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019. Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
- ↑ "Vaccine, Tetanus Toxoid". International Drug Price Indicator Guide. Archived from the original on 22 January 2018. Retrieved 6 December 2015.
- ↑ Hamilton, Richart (2015). Tarascon Pocket Pharmacopoeia 2015 Deluxe Lab-Coat Edition. Jones & Bartlett Learning. p. 317. ISBN 9781284057560.
- ↑ "CDC Vaccine Price List". Centers for Disease Control and Prevention (CDC). 1 January 2020. Archived from the original on 28 January 2020. Retrieved 28 January 2020.
- Pages using duplicate arguments in template calls
- Chemical articles with unknown parameter in Infobox drug
- Infobox drug articles with non-default infobox title
- Chemical articles without CAS registry number
- Articles without EBI source
- Chemical pages without ChemSpiderID
- Chemical pages without DrugBank identifier
- Articles without KEGG source
- Articles without InChI source
- Articles without UNII source
- Drugs missing an ATC code
- Drugboxes which contain changes to verified fields
- Drugs that are a vaccine
- CS1 errors: unsupported parameter
- CS1 errors: external links
- CS1:Vancouver names with accept markup
- CS1 Icyongereza-language sources (en)
- Articles containing potentially dated statements from 2014
- Articles with invalid date parameter in template
- All articles containing potentially dated statements
- Pages with reference errors