Meropenem
Script error: No such module "TemplatePar".Inyandikorugero:Infobox drug/maintenance categories
Meropenem, igurishwa ku izina rya Merrem mu zindi, ni antibiyotike yagutse. ikoreshwa mu kuvura indwara zitandukanye za bagiteri.[1] Bimwe muribi birimo meningite, kwandura munda, umusonga, sepsis, na anthrax . Itangwa no gutera inshinge.[1]
Ingaruka zikunze kugaragara zirimo isesemi, impiswi, impatwe, kubabara umutwe, guhubuka, no kubabara aho batewe inshinge. Ingaruka zikomeye zirimo kwandura <i id="mwJQ">Clostridium diffile</i>, gufatwa, hamwe na allergique harimo na anaphylaxis.[1] Abafite allergic kubindi β-lactam antibiotique barashobora kuba allergique kuri meropenem.[1] Gukoresha mugutwita bigaragara ko ari umutekano.[1] Ari mumuryango wa karbapenem yimiti.[1] Ubusanzwe Meropenem itera urupfu rwa bagiteri binyuze mu guhagarika ubushobozi bwabo bwo gukora urukuta.[1] Irwanya cyane gusenyuka na β-lactamase itanga bagiteri.[1]
Meropenem yahawe patenti mu 1983.[3] Byemejwe gukoreshwa mu buvuzi muri Amerika mu 1996. Ari kurutonde rwumuryango wubuzima ku isi urutonde rw'imiti yingenzi.[4] Igiciro cyo kugurisha byinshi mubihugu bikiri mu nzira y'amajyambere kiri hagati ya 3.44 na 20.58 USD kuri garama imwe ya garama guhera muri Mu Bwongereza aya mafaranga agura NHS hafi £ 16 muri 2015.[5]
Reba
[Hindura | hindura inkomoko]- ↑ 1.00 1.01 1.02 1.03 1.04 1.05 1.06 1.07 1.08 1.09 1.10 "Meropenem". The American Society of Health-System Pharmacists. Archived from the original on 20 January 2011. Retrieved 8 December 2017. Inyandikorugero:Webarchive
- ↑ "WHOCC - ATC/DDD Index". www.whocc.no. Archived from the original on 20 November 2020. Retrieved 12 September 2020. Inyandikorugero:Webarchive
- ↑ Fischer, Janos; Ganellin, C. Robin (2006). Analogue-based Drug Discovery (in Icyongereza). John Wiley & Sons. p. 497. ISBN 9783527607495. Archived from the original on 2020-09-17. Retrieved 2017-12-09.
- ↑ World Health Organization (2019). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019. Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
- ↑ British national formulary : BNF 69 (69 ed.). British Medical Association. 2015. p. 379. ISBN 9780857111562.